Primăvara este unul din cele mai frumoase anotimpuri. Cântat, slăvit în ode și legende, ne aduce bucurie și speranță. Este un nou început după cenușa iernii.
Cea mai importantă sărbătoare a acestui anotimp este Mărțișorul celebrat pe 1 martie, ca vestitor al primăverii. Mărțișorul este o amuletă magică menită să protejeze, numită popular Cap de Primăvară, de aceea țăranii o legau la coarnele animalelor sau la intrarea în gospodărie. Acest mic șnur alb cu roșu la care sunt atașate diverse simboluri de la coșar (prosperitate financiară) la gărgărițe (împlinire în dragoste) la flori și diverse alte obiecte create din ceramică, sticlă sau textile este oferit în special femeilor.
România, Moldova și Bulgaria sunt singurele țări din lume care celebrează venirea primăverii în această formă. Tradiția își are rădăcinile ÎH. În situl de la Schela Cladovei au fost găsite pietre vopsite alb cu roșu ce se presupune a fi marțișoare de pe vremea primilor locuitori ai spațiului carpoto-dunăreano-pontic.
Dacii își dăruiau monede de argint găurite la care prindeau celebrul șnur alb/negru, mărțișoare simbol al iernii și al verii, principalele anotimpuri care guvernează viața pe pământ. La daci și romani, Anul Nou începea la 1 Martie, iar această tradiție s-a ținut până în secolul VIII.
Legendele populare românești leagă Mărțișorul de Baba Dochia (reprezentanta iernii), primăvară, ghiocei și culorile alb-roșu, de unde și cromatica șnurului. Fiecare fir al șnurului (365 sau 366 în total) reprezintă o zi a anului. Baba Dochia, personaj mitic, urcând cu oile la munte împletea o funie din lână de culoare alb-roșie care avea să determine vremea în acel an, dacă erau zile ploioase sau secetoase, în funcție de starea ei. Altă legendă povestește că Primăvara a găsit pe câmp un ghiocel ce se chinuia să își scoată căpșorul alb afară din stratul de omăt. Iarna cea rea o vede și pornește gerul pentru a omorâ ghiocelul. Primăvara îl apară cu propriile mâini și se rănește la degete. Pe zăpadă cade sânge cald care învie ghiocelul. Așadar simbolistica culorilor este aceea a purității și a morții, a renașterii și a schimbării.
În majoritatea zonelor țării, Mărțișorul se dăruiește femeilor însă în
regiunile Banatului, Bucovinei, Moldovei femeile dăruiesc marțișoare
bărbaților. Aceste mici simboluri sunt purtate cu mândrie în
piept sau la mână toată luna martie după care se leagă de ramura unui pom. Dacă acel pom înflorește și înverzește
persoanei respective îi va merge bine tot anul.
În perioada 1-9 martie este și tradiția numită Babele strâns legată tot de mitica Babă Dochia. Femeile își aleg o babă, adică o zi. În funcție de capriciozitatea vremii, caldă sau răcoroasă, senină sau ploioasă, se spune că așa va fi și persoana respectivă – frumoasă sau urâtă, veselă sau supărată. Când Baba Dochia urca cu oile la munte și înoda firul anului – Mărțișorul, își lepăda cojoacele pentru că vremea se încălzea pe zi ce trece, însă când ajunse în vârf de munte, capricioasă vremea se schimbă și porni un viscol care o transformă pe Dochia în stană de piatră. Uneori tuna și fulgera de furie, alteori starea babei era de serenitate. Astfel personajul mitic este în continuare cea care guvernează și sufletul omului.
Pentru că această sărbătoare este foarte importantă pentru noi, bulgari,
macedoneni și moldoveni în 2017 a fost înscrisă de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial al
Umanităţii în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices
Associated to the 1st of March – România, Bulgaria, Macedonia, Republica
Moldova). A intrat chiar și în cartea recordurilor după ce locuitorii orașului Vidin,
Bulgaria au realizat un Mărțișor de 17 km.
un articol de AnaMaria Kovalciuc (regizor art.)
Dacă ți-a plăcut interviul poți sprijini ONG-ul Anonymo Muza donând 5, 10 sau 50 RON în contul RO22RNCB0072129669300001, deschis la BCR (titular cont Asociația Anonymo Muza), CUI 30763659.