Ana Ilie, artist bijutier, susținătoare a conceptului de fashion sustenabil a expus atât în Anglia cât și în România în cadrul unor galerii cât și târguri dedicate designerilor. Din experiența acumulată la locul de muncă s-a perfecționat și a evoluat ajungând la un nivel la care majoritatea creatorilor încă aspiră.
Fire sensibilă cu suflet nobil își dedică mare din timp și poeziei, pasiune materializată în volumul de poezii „Radiografia tăcerii”.
Ana Ilie va expune bijuterie contemporană la Noaptea Designerilor ediția 2022.
un interviu realizat de AnaMaria Kovalciuc - jurnalist independent
AnaMaria Kovalciuc: Pentru început aș vrea să ne povestești despre tine... De ce ai ales designul? Ce cursuri ai urmat și unde?
Ana Ilie: Când vine vorba de meserii din zona creativă, si nu numai, de meserii care cer pasiune în general, cred că domeniul te alege pe tine, nu tu pe el. E ca o prelungire a unor experiențe dragi, care ți s-au impregnat în memorie și îți călăuzesc pașii spre ceva ce îți bucură sufletul. Întorcându-mă la rădăcină, nu pot să nu încep cu admirația pentru bunica mea, o mare iubitoare de modă și stil, mereu cu perle, mănuși și blănuri la evenimentele vremurilor ei. A fost dragoste la prima vedere între mine, copil fiind, si cutia ei cu comori (bijuterii). A trecut un timp peste care s-au așternut experiențe din domenii diverse, însă în momentul în care m-am implicat la Galateca în conceptul „Toamna se numără colecțiile” și am propus câtorva designeri români să realizăm colecții capsulă, s-a făcut declicul. Aveam foarte multe idei și îmi părea rău să rămână doar pe niște foi undeva, uitate cu timpul.
Nu am făcut cursuri în domeniul designului, am învățat experimentând. Creez totul de la 0, neurmând pași deja cunoscuți în domeniul acesta.
AMK: Știu că ai locuit o perioadă în Londra. Cu ce te ocupai acolo și de ce ai ales să te întorci înapoi în țară?
AI: Londra a fost o experiență intensă, cu bune și rele. Au fost doi ani în care am activat în domeniul artei, dar m-am ocupat foarte mult în paralel și de design. Am lucrat ca manager într-o galerie de artă folk, singura de acest gen din Londra. În paralel, am creat colecția Half, prima colecție care susținea cu adevărat conceptul brandului meu - reciclare și 0 pierderi. Am participat la târguri, festivaluri și am fost prezentă în magazine specializate cu această colecție: Camden Market, Portobello Market, Vinegar Yard, Bermondsey Street Festival și Modern Folk, iar în cadrul Dulwich Open Artist House am avut o cameră de autor împreună cu 2 artiști.
Tot în perioada șederii în Londra am fost în echipa de organizare a marelui târg de artă contemporană Parallax Art Fair.
Am revenit în țară din foarte multe motive: schimbările aduse de Brexit, dorul de familie, dorința de a mă dezvolta în zona designului în țara noastră. Paradoxal, suntem mai mari iubitori de autentic decât ei.
AMK: Când a început colaborarea cu Galateca? Cum arată viața de galerist?
AI: Colaborarea cu Galateca a început în decembrie 2012 și e una dintre cele mai dragi experiențe ale mele. Am crescut în galerie, m-am maturizat frumos din punct de vedere profesional și uman, am întâlnit oameni minunați, am realizat evenimente consistente, importante în lumea artei și designului din România. Acesta e motivul pentru care m-am și întors acum la galerie, ce-i drept, part-time. A fi galerist e o muncă dinamică, uneori spun că îți trebuie cel puțin 6 mâini și 2 suflete pentru a cuprinde diversitatea umană și conceptele inovatoare care sunt într-un asemenea spațiu.
AMK: Când a luat naștere brand-ul tău și care este conceptul?
AI: Brandul meu s-a născut dintr-o joacă. Îmi doream mult să creez un produs care se poate purta în foarte multe moduri. Așa că prin februarie 2017 am realizat un rucsac, Happy Week, care avea 7 fețe(pentru fiecare zi a săptămânii). Din resturile de piele am făcut câteva bijuterii. Nu am vrut să existe pierderi de materiale deloc. Pe asta s-a bazat conceptul brandului meu: 0 pierderi. Pe parcurs am adăugat reciclarea, folosind pentru colecția Half resturi de bijuterii (sau bijutierii cu defecte pe care le-am reparat, vopsit, refăcut) din târguri de antichități din Oxford și Londra.
AMK: Majoritatea creațiilor tale sunt colecții capsulă, cât de important este acest aspect pentru cele care aleg să poarte bijuterii semnate Ana Ilie?
AI: Colecțiile capsulă mi s-au părut dintotdeauna cele mai frumoase, sunt făcute cu mult mai multă pasiune. Practic, faci câteva piese, conceptul fiecărei colecții are o poveste foarte personală în spate, oferi clientului o parte din sufletul tău, din gândurile tale. Pe de altă parte, sunt produse unicat. Le cumperi din colecția respectivă sau magazinul x, dar e „now or never” pentru unele bijuterii create. Mai ales dacă au anumite accesorii antice sau Vintage.
AMK: Crezi că acesta este viitorul în domeniul fashion-ului? Este un concept sustenabil? Iar aici mă refer și la partea financiară în ceea ce privește designerii, pentru că aceste colecții sunt menite să diminueze vânzările către același client, risipa.
AI: Da, pe mine m-a ajutat să mă împrietenesc realmente, în unele cazuri, cu clientele mele. Pentru că, așa cum spuneam, bijuteriile au o poveste și odată înțeleasă, omul care le creează îți devine drag, îl porți cu tine prin produsul pe care îl achiziționezi. Privind vânzările, si asta e un mare plus. Sunt clienți fideli care cumpără din fiecare colecție capsulă, deci vânzările sunt constante.
AMK: Câte colecții ai creat până în prezent și care îți este cea mai dragă? Îmi imaginez că toate te reprezintă, dar pe care o consideri vârf de gamă?
AI: Am creat colecțiile Candy Shop, Half, Festival, Mirror, Franjuri, Industrial Emotions, Forest - cu foarte multe colecții capsulă: Forest Mirror, Forest Poem, Forest Island, Forest Wing, Forest White, Vicious Circle, Wave și RAM în cadrul căreia am realizat colecția capsulă RAM Pearl edition, colecție realizată special pentru Noaptea Designerilor.
Colecția cea mai dragă e Forest, colecția cea mai iubită, apreciată și cumpărată, de altfel.
AMK: Ce colecție vei expune la Noaptea Designerilor și care este conceptul?
AI: La Noaptea Designerilor am ales să expun o colecție nou-nouță, care încă nu a fost expusă în niciun magazin colaborator. RAM Pearl edition.
Despre RAM. Pearls edition pot spune că e o împletire a antitezelor, o completare minunată de forme și texturi, o relație autentică între două elemente care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Fragilitatea și delicatețea perlelor în contrast cu pielea naturală modelată într-o formă aparent neprietenoasă, rece, brută. Armonizarea texturilor, materialelor, dar mai ales a formelor se produce surprinzător tocmai prin îmbrățișarea diferențelor care definesc acest Duo special.
AMK: Pe designerul Ana Ilie îl știm din social media, din lumea modei, de la galerii... însă cum este omul Ana Ilie? Ce îți place să faci în viața ta din afara sferei design-ului?
AI: Omul Ana Ilie se redescoperă în fiecare zi prin ceea ce face, ce trăiește, ce simte. E uneori un paradox, alteori de o simplitate izbitoare. Îi place să descopere lumea, călătorește cât de mult poate, scrie mult, iubește intens oamenii și stările pe care le creează cu aceștia, se bucură de cafea când își scrie în fiecare dimineață TO Do list-ul, trăiește plenar sau se retrage în singurătate pentru introspecții și inventare emoționale demne să ajute la creșterea profesională și nu numai. Citește poezie, psihologie, desenează si dansează.
AMK: Ai scris o carte de poezii, iar a doua este pe drum, ce anume te-a inspirat pentru volumul Radiografia tăcerii?
AI: Nu caut scrisul, nu l-am vrut neapărat, nu mă inspir din nimic, ci îl las să vină, să mă învăluie, să mă biciuiască și să mă elibereze. Scrisul e terapia mea. Am început să scriu când aveam 10 ani și de-atunci tot scriu. Radiografie tăcerii e un soi de katharsis, e ca o ședință la terapie care se petrece între metafore, ironie și tristețe. Am scris despre experiențe dureroase și iubiri pătimașe. Trăiesc in extremis fiecare întâmplare și îi dau aripi prin scris.
AMK: Care pasiune este mai pregnantă? Cea pentru design sau cea pentru scris?
AI: Scriu când îmi e greu să vorbesc despre o experiență, când e foarte intensă și simt că forma cea mai potrivită este o metaforă. Uneori scriu zilnic, alteori nu scriu cu săptămânile. Bijuterie creez aproape zilnic. Dar ele se completează minunat. Designul mă îmbracă în energie și bucurie, poezia mă dezbracă de temeri și tristeți cotidiene. Nu cred că aș funcționa la fel fără una dintre ele.
AMK: Care sunt planurile tale de viitor?
AI: Sunt atât de multe că uneori mă gândesc că mi-ar mai trebui măcar o viață să le pot realiza. Punctând câteva tangibile, vreau să intru pe piața internațională din domeniul bijuteriei contemporane (a fost interesantă experiența din Londra și as vrea să fac asta la un nivel ceva mai serios), colecții statement care să fie realizate doar pentru podium, următoarea carte de poezie, să curatoriez o expoziție majoră și poate chiar să reușesc să mai fac anul acesta încă o expoziție solo, ca artist.
Dacă ți-a plăcut interviul poți sprijini ONG-ul Anonymo Muza donând 5, 10 sau 50 RON în contul RO22RNCB0072129669300001, deschis la BCR (titular cont Asociația Anonymo Muza), CUI 30763659.