Cărțile au reprezentat dintotdeauna o sursă de inspirație pentru artiști. Au fost transpuse în filme, în spectacole de teatru... însă artistul plastic Cătălina Uatu a ales să le transpună în pictură.
Fiecare capitol al cărții Lacrima iubirii semnată de Dan Puric, a fost transpus pe pânză cu măiestrie și delicatețe de artistă.
un interviu realizat de AnaMaria Kovalciuc Ciocotea
AnaMaria Kovalciuc Ciocotea: Ce anume din cartea lui Dan Puric ,,Lacrima iubirii” a declanșat această serie de lucrări – o idee, o emoție, o imagine sau o stare?
Cătălina Uatu: Această serie de lucrări a pornit absolut natural, în urma întâlnirii cu marele maestru Dan Puric, pe care îl admir foarte mult, atât în cadru formal, cât și nonformal. A fost ca o revelație, o idee îndrăzneață, în urma lecturii acestei cărți, care mi-a creat foarte multe emoții pe care le-am vizualizat transpuse în imagini plastice.
AKC: Cum ai tradus limbajul literar în limbaj vizual? Ce se pierde și ce câștigă în acest proces de transformare?
CU: Pe parcursul lecturii am identificat numeroase episoade dedicate Iubirii față de Dumnezeu, față de martiri și în special față de femeile din viața noastră, culminând cu figura mamei autorului.
Consider că interpretarea mea este o primă variantă de transpunere a textului în creații plastice, deoarece în imaginația mea vizualizez și alte variante posibile ce pot continua aceasta serie. Exista o racordare a textului cu viziunea fiecărui artist, iar eu am ales ca motiv ,,florile” pentru că dincolo de vegetal, florile sunt simboluri ale fragilității și desăvârșirii. Nu se pierde absolut nimic din aceasta transformare, dar ideal ar fi ca publicul să citească această carte pentru a putea face o punte de legătură între imagine și text sau titlul fiecărui tablou.
Cătălina Uatu: Această serie de lucrări a pornit absolut natural, în urma întâlnirii cu marele maestru Dan Puric, pe care îl admir foarte mult, atât în cadru formal, cât și nonformal. A fost ca o revelație, o idee îndrăzneață, în urma lecturii acestei cărți, care mi-a creat foarte multe emoții pe care le-am vizualizat transpuse în imagini plastice.
AKC: Cum ai tradus limbajul literar în limbaj vizual? Ce se pierde și ce câștigă în acest proces de transformare?
CU: Pe parcursul lecturii am identificat numeroase episoade dedicate Iubirii față de Dumnezeu, față de martiri și în special față de femeile din viața noastră, culminând cu figura mamei autorului.
Consider că interpretarea mea este o primă variantă de transpunere a textului în creații plastice, deoarece în imaginația mea vizualizez și alte variante posibile ce pot continua aceasta serie. Exista o racordare a textului cu viziunea fiecărui artist, iar eu am ales ca motiv ,,florile” pentru că dincolo de vegetal, florile sunt simboluri ale fragilității și desăvârșirii. Nu se pierde absolut nimic din aceasta transformare, dar ideal ar fi ca publicul să citească această carte pentru a putea face o punte de legătură între imagine și text sau titlul fiecărui tablou.
AKC: Florile sunt un simbol foarte încărcat în artă. În această colecție, ce reprezintă ele pentru tine, mai ales că ai folosit cromatici diferite de la explozie de culoare la simplul alb-negru?
CU: În acest proiect, florile își depășesc calitatea primă, nu ne limităm la simple grădini sau naturi statice cu flori, nu privim florile ca pe un element decorativ, ci în fiecare tablou de această dată am ales o poveste, un pasaj din carte, care sa însoțească imaginea. Florile sunt in special reprezentarea Omului sub multiplele lui forme - Artistul, Femeile martire, Oamenii și trecerea lor efemeră prin viață…
CU: În acest proiect, florile își depășesc calitatea primă, nu ne limităm la simple grădini sau naturi statice cu flori, nu privim florile ca pe un element decorativ, ci în fiecare tablou de această dată am ales o poveste, un pasaj din carte, care sa însoțească imaginea. Florile sunt in special reprezentarea Omului sub multiplele lui forme - Artistul, Femeile martire, Oamenii și trecerea lor efemeră prin viață…
AKC: Există o poveste unitară în această serie sau fiecare lucrare funcționează ca o „pagină” separată din aceeași carte interioară?
CU: Așa cum am spus, sunt idei separate, sunt unele dintre cele mai impresionante povestiri din carte, cărora eu le-am dat o formă vizibilă. Fiecare are o semnificație aparte, iar titlul fiecărui tablou este o trimitere directă asupra titlului poveștii respective.
AKC: Lucrarea ,,Nu noi, ci ele... “ ai ales sa o înfățișezi în alb-negru fiind cea mai puternică dintre toate. Din ce stare indusă de carte a luat naștere?
CU: Acest tablou este o pagină tristă din istoria noastră națională, pe care am transpus-o în nonculori tocmai pentru a accentua doliul și durerea sufletească a femeilor care ani la rând nu au avut vești de la soții, tații, frații sau copiii lor închiși în pușcăriile comuniste. Florile sunt de această dată o transpunere a acestor femei care și -au pierdut strălucirea, tocmai prin durerea pe care au îndurat-o așteptând, sperând și suferind în tăcere. Și în acest context aș vrea să citez câteva rânduri din cartea ,,Lacrima iubirii” : ,, Noi, domnu’ Dan, eram în pușcării, bătuți, torturați, umiliți, înfometați, dar știam că ele sunt în viață, că există și mai ales că ne așteaptă!... Vă dați seama ce a fost un sufletul lor! Ce poate fi mai cumplit decât să nu mai știi nimic despre persoana iubită!...Așteptarea aia înfiorătoare, fără de nicio speranță, care își cere drepturile în fiecare zi și vă dați seama că au fost ani!”
AKC: În ce moment ai simțit că seria începe să „curgă” natural și nu mai e doar un exercițiu de interpretare?
CU: Am citit și recitit textul literar, iar acolo unde am simțit că rezonez cel mai bine, mi-am și conturat în minte transpunerea ideilor, astfel încât totul s-a concretizat destul de repede.
AKC: Cum se schimbă relația ta cu florile ca subiect după această colecție? Mai sunt ele doar motiv decorativ sau au devenit ceva mai profund?
CU: Florile au reprezentat dintotdeauna un subiect preferat de marii artiști, astfel încât este greu să le mai dai o altă optică. Eu sper că am reușit să fac acest lucru, pentru că florile mele sunt un omagiu adus Oamenilor. Fiecare floare este transpunerea pe pânză a unui Om. Câtă frumusețe, câtă fragilitate, câtă Lumina și câtă forță este în fiecare dintre noi, oamenii! Și cu toate acestea uneori uităm că suntem Creații divine și ne risipim …
AKC: Există un fragment din carte care te-a urmărit constant în timpul lucrului? Cum se reflectă el în lucrări?
CU: Da, există un fragment care mi-a plăcut atât de mult și care este și titlul primului tablou din serie ,,Oameni - lacrimă “. Citez ,, Oameni - lacrimă, ce ne-au salvat și ne salvează, căci n-au făcut arme ucigașe, ci versuri de iubire cu care ne-au brăzdat sufletul lumesc, adormit de tristele vremuri, ca din el să răsară flori și nicidecum să curgă suferință. Ca din el să răsară libertatea și frumusețea de a fi OM și nicidecum bezna dezumanizării lui!”.
AKC: Acum că sentimentele și trăirile artistice interioare au tâșnit pe pânză ca dintr-un vulcan, ce impact mai are această carte asupra ta? Consideri ca ai epuizat subiectul sau povestea vizuala poate rămâne deschisă?
CU: Povestea rămâne deschisă!
O lectură bună oricând îți poate aduce noi înțelesuri și noi sensuri.
CU: Acest tablou este o pagină tristă din istoria noastră națională, pe care am transpus-o în nonculori tocmai pentru a accentua doliul și durerea sufletească a femeilor care ani la rând nu au avut vești de la soții, tații, frații sau copiii lor închiși în pușcăriile comuniste. Florile sunt de această dată o transpunere a acestor femei care și -au pierdut strălucirea, tocmai prin durerea pe care au îndurat-o așteptând, sperând și suferind în tăcere. Și în acest context aș vrea să citez câteva rânduri din cartea ,,Lacrima iubirii” : ,, Noi, domnu’ Dan, eram în pușcării, bătuți, torturați, umiliți, înfometați, dar știam că ele sunt în viață, că există și mai ales că ne așteaptă!... Vă dați seama ce a fost un sufletul lor! Ce poate fi mai cumplit decât să nu mai știi nimic despre persoana iubită!...Așteptarea aia înfiorătoare, fără de nicio speranță, care își cere drepturile în fiecare zi și vă dați seama că au fost ani!”
AKC: În ce moment ai simțit că seria începe să „curgă” natural și nu mai e doar un exercițiu de interpretare?
CU: Am citit și recitit textul literar, iar acolo unde am simțit că rezonez cel mai bine, mi-am și conturat în minte transpunerea ideilor, astfel încât totul s-a concretizat destul de repede.
AKC: Cum se schimbă relația ta cu florile ca subiect după această colecție? Mai sunt ele doar motiv decorativ sau au devenit ceva mai profund?
CU: Florile au reprezentat dintotdeauna un subiect preferat de marii artiști, astfel încât este greu să le mai dai o altă optică. Eu sper că am reușit să fac acest lucru, pentru că florile mele sunt un omagiu adus Oamenilor. Fiecare floare este transpunerea pe pânză a unui Om. Câtă frumusețe, câtă fragilitate, câtă Lumina și câtă forță este în fiecare dintre noi, oamenii! Și cu toate acestea uneori uităm că suntem Creații divine și ne risipim …
AKC: Există un fragment din carte care te-a urmărit constant în timpul lucrului? Cum se reflectă el în lucrări?
CU: Da, există un fragment care mi-a plăcut atât de mult și care este și titlul primului tablou din serie ,,Oameni - lacrimă “. Citez ,, Oameni - lacrimă, ce ne-au salvat și ne salvează, căci n-au făcut arme ucigașe, ci versuri de iubire cu care ne-au brăzdat sufletul lumesc, adormit de tristele vremuri, ca din el să răsară flori și nicidecum să curgă suferință. Ca din el să răsară libertatea și frumusețea de a fi OM și nicidecum bezna dezumanizării lui!”.
AKC: Acum că sentimentele și trăirile artistice interioare au tâșnit pe pânză ca dintr-un vulcan, ce impact mai are această carte asupra ta? Consideri ca ai epuizat subiectul sau povestea vizuala poate rămâne deschisă?
CU: Povestea rămâne deschisă!
O lectură bună oricând îți poate aduce noi înțelesuri și noi sensuri.
AKC: Crezi că această colecție schimbă percepția publicului asupra practicii tale artistice?
CU: Acum că publicul are și o explicație care să însoțească această nouă colecție, cu siguranță că se vor deschide noi orizonturi și asupra percepției domniilor lor.
AKC: A treia participare în cadrul Bucharest ART Exhibition însă reușești să surprinzi publicul de fiecare dată, ești un izvor nesecat de talent. Ce colecție pregătești si unde o putem vedea?
CU: În acest moment mă bucur de acest eveniment cultural deosebit, pe care am simțit să îl dedic tuturor colegilor mei, cadrele didactice, deoarece consider că merită toată aprecierea societății pentru munca și dragostea de ,,carte” pe care o transmit mai departe tinerei generații.
Iată cum cartea ,,Lacrima iubirii” de Dan Puric poate fi un bun prilej de a citi, de a gândi și de a iubi! Totodată, consider că întâlnirea cu maestrul Dan Puric nu a fost o întâmplare, ci o binecuvântare. Mulțumesc, maestre!
CU: Acum că publicul are și o explicație care să însoțească această nouă colecție, cu siguranță că se vor deschide noi orizonturi și asupra percepției domniilor lor.
AKC: A treia participare în cadrul Bucharest ART Exhibition însă reușești să surprinzi publicul de fiecare dată, ești un izvor nesecat de talent. Ce colecție pregătești si unde o putem vedea?
CU: În acest moment mă bucur de acest eveniment cultural deosebit, pe care am simțit să îl dedic tuturor colegilor mei, cadrele didactice, deoarece consider că merită toată aprecierea societății pentru munca și dragostea de ,,carte” pe care o transmit mai departe tinerei generații.
Iată cum cartea ,,Lacrima iubirii” de Dan Puric poate fi un bun prilej de a citi, de a gândi și de a iubi! Totodată, consider că întâlnirea cu maestrul Dan Puric nu a fost o întâmplare, ci o binecuvântare. Mulțumesc, maestre!
